Pentru mai bine de doua saptamani, Aiudul a devenit un orasel cosmopolit.
Aceasta deoarece 32 de artisti din 12 tari au participat intre 11 si 27 iulie la a saptea editie a Taberei Internatonale de Arta Plastica "INTERART" Aiud. Manifestarea s-a desfasurat la "Casa Helvetica", un loc deosebit de primitor pentru artisti, unde acestia s-au simtit in largul lor. Mai important insa este faptul ca intre artisti, fie ei pictori, sculptori sau graficieni s-a inchegat o relatie de prietenie deosebit de puternica.

Arta la ea acasa
Pe intreaga perioada de desfasurare a taberei, la Aiud s-au desfasurat mai multe expozitii. "Ideea principala a fost sa oferim pe de o parte celor care vin din afara posibilitatea de a vedea expozitii ale pictorilor romani si pe de alta parte de a oferi artistilor romani, dar si publicului, expozitii ale unor artisti plastici contemporani care sunt valorosi si au ceva de spus" - a declarat directorul artistic al taberei, Ioan Hadarig. Prima expozitie din aceasta suita a fost cea de grafica de carte a lui Istvan Balog din Romania, urmata de o expozitie de arta a doi artisti plastici, Attila Horath din Romania si Laszlo Polany, din Ungaria. In desfasurarea taberei, organizatorii u acceptat si o expozitie a unui artist plastic aiudean care nu a participat la tabara, graficiana Cristina Toaca Polievschi, membra a Uniunii Artistilor Plastici. Au mai expus pictorul egiptean Ashrah Abah Hosen, fotograful argentinian Nicolas Esteban Vass, si aiudeanca Rodica Bungea, care a avut o expozitie de monotipie. La Aiud, nu rarta plastica este la ea acasa, ci si cartile scriitorilor aiudeni. Printre autorii aiudeni ii amintim pe Stefan Balog, Zamfira Costan, dar si pe scriitorul Nicolae Komives, ale carui opere au fost editate la cativa ani dupa moartea acestuia, la editura "INTERART".
UNESCO si Eminescu
Incepand din acest an, Interart a demarat o colaborare directa cu Comisia
Nationala a Romaniei pentru UNESCO. In 2001, Ioan Hadarig si Robert Lixandru au realizat un film documentar despre Constantin Brancusi, prezentat in piata mare a orasului in cadrul Serilor Aiudene. Filmul a fost prezentat si in acest an, iar o copie a acestuia a fost trimis la UNESCO, care a decis sa sprijine tabara cu 1000 de dolari. Tot Comisia UNESCO a propus si tema lucrarilor care vor fi realizate in tabara din acest an - EMINESCU. Pentru a-i ajuta pe artisti sa-l cunoasca mai bine pe Eminescu, a fost organizat un simpozion despre viata si opera poetului, iar cateva din traducerele poeziilor eminesciene in engleza, maghiara si franceza au fost afisate in tabara.
Imagini pentru eteritate
Vineri, comisia de jurizare condusa de pitorul Chiru Chakravarty din India, impreuna cu presedintele Interart si criticul de arta Corneliu Antim de la Bucuresti, a ales, conform regulamentului, trei lucrari ale fiecarui artist. Una a fost folosita pentru expozitia de la Galeriile Interart, cea de-a doua serie pentru expozitia de la Muzeul Literaturii Romane, iar cea de-a treia pentru sponsorii care au contribuit la buna reusita a intregii manifestari. Ziua de sambata 24 iulie a gazduit o expozitie de fotografie intitulata "imagini pentru eternitate" realizata de Daniela Breazu. Aceasta a fost vernisata la Galeriile Interart.
Simbioza creatoare
La tabara de la Aiud au participat artisti din Argentina, Austria, Brazilia, Egipt, Germania, Grecia, India, Polonia, Republica Moldova, Slovenia, Suedia, Turcia, Ungaria, Statele Unite si, bine inteles, Romania. Artistii au reusit performanta de a se uni in diversitatea culturilor lor, dand astfel nastere unei simbioze creatoare. Artistii au facut schimb de sugestii si impresii dar si de ustensile, renuntand la competitie in favoarea creeatiei libere. "Faptul ca Aiudul si Romania au fost pomenite in multe tari inseamna in primul rand un castig pentru noi si pentru locuitorii Municipiului Aiud" - a declarat primarul Liviu Rusu. Criticul de arta Corneliu Antim sutine ca editia actuala este cea mai reusita de pana acum, iar Aiudul este un loc in care, desi in ultimii ani nu a gazduit prea multe evenimente culturale, are sanse mari de a deveni un oras cu o viata culturala bogata.
Arta in Romania - incotro ?
"Un eveniment de arta nu este nicaieri in lume apanajul maselor. Arta presupune initiere, ca si in marile religii. Sunt oameni care vin dintr-un imbold monden, mentalitate raspandita in provincie, sunt artistii si cercurile lor de apropiati si in mod normal, ar mai trebui sa fie amatori de arta, si cei care casca gura, stiind cate ceva. Treuie ca impactul mediatic sa fie unul real, nu formal, vizualizarea promotionala a unor asemenea evenimente trebuie sa fie una realmente atractiva, cand vin oameni in sala sunt casigati dupa aceea" - a subliniat criticul de arta Corneliu Antim - "in al doilea rand ar trebui sa fie potentialii colectionari, oamenii cu bani. Uitati-va in jur, se fac fel de fel de case, unele frumoase, altele realmente stupide, iar in interiorul lor este un cenusiu ingrozitor, dureros de-a dreptul. Ei nu stiu ce inseamna artistii, ce inseamna sunctia unui tablou pe un perete, cum inobileaza un interior, pe bani mult mai putini decat investesc ei in ceea ce investesc. Trebuie dusa si concetata o politica impotriva uratului din viata noastra si din noi insine. Din pacat romanii, un popor de altfel vesel, deschis, cat de cat optimist, nu ma stiu sa traiasca frumos; uitati-va in muzeele care conserva spatiul valorilor etnografice, mai gasesti intr-o casa de tarani asa ceva ? Ei inventau frumosul, dar l-au uitat din cauza vietii si a patimilor prin care au
trecut. Trebuie redesteptat interesul si sensibilitatea fata de frumos - asta fac artistii. Copiii trebuie educati, pentru ca au o reactie formidabilaunt deosebit de receptivi la arta moderna, arta contemporana" -a adaugat criticul.
"Nu sunt un guru"
Calmul si modestia lui Chiru Chakravarty ne-a uimit pe toti cei prezeti la tabara internationala. Chiru este un pacifist, care nu se supara niciodata, si crede a pacea interioara il ajuta mult in procesul creeatiei. Nu e un "guru", dar arta este modul sau e meditatie asupra vietii, o filozofie numai de el stiuta. "Sunt pentru a doua oara aici la Aiud si imi place foarte mult ceea ce vad" - spune pictorul indian Chiru Chakravarty - "In India, arta ocupa un loc fruntas si tot comertul cu opere de arta merge in India. Toate casele mari de licitatie au centre in Bombay. In Romania, ca si in restul lumii, arta nu ocupa un loc fruntas. Oamenii care au bani nu se gandesc la arta, arunca banii pe orice altceva, sunt prea comozi sa caute arta. Un artist trebuie sa compere totul, panza, sevalet, vopsele, dar artistul nu are cumparatori pentru ceea ce produce". La cei aproape 80 de ani pe care ii are, Chiru lucreaza cot la cot cu cei tineri. Principala tema a operei sale este abuzul asupra oamenilor, pe care o abordeaza inca de acum 20 de ani. Pictura lui Chiru este una care trebuie s-o intelegi atat cu mintea, cat si cu inima. Operele lui sunt abstracte si pot insemna, dupa cum spune chiar el, absolut orice; "elemente de vegetatie, fiinte, oameni, forme stilizate - totul are o legatura directa cu dinamismul cosmic. Picturile nu sunt statice, ele au viata, iti transmit emotii. In picturile mele vezi ceea ce vrei sa vezi, dar totul are o legatura cu cosmosul".
Artistii au fost o familie
Gyongyver Horvath din Cluj Napoca crede si ea ca e cea mai buna editie a taberei, iar oamenii sunt de calitate. Colaborarea pe plan artistic a fost foarte buna: "maistrii mai in varsta, care au mai multa experienta in arta dau sfaturi la cei tineri, ii mai invata si nu exista intrigi, nu se ascunde nimeni de celalalt, sunt discutii de plan artistic, un lucru teribil de bun pe care nu il intalnesti in toate taberele". Gyongyver este grafician si se ocupa cu arta colografiei, un procedeu mai mult decorati, dar in care a incercat si a reusit sa introduca si elemente figurative.
Cei prezenti la Aiud spun ca se situeaza, metaforic vorbind, undeva intre cer si pamant. Nu sut in cer, deoarece ar fi mistici, si nici pe panmant, pentru ca ar fi oameni normali. Artistii se considera semi-mistici, care mediteaza prin intermediul materialului folosit, fie el panza, lemn, piatra sau altceva. Ei trebuie sa-si materializeze meditatia, pentru ca numai asa pot da nastere artei.
Arta la poalele piramidelor
Pentru sculptorul egiptean Ehab Abdalla Yousef, vizita in Romania a fost una plina de peripetii. El a povestit ca atunci cand a mers in Bucuresti in Gara de Nord sa ia trenul spre Aiud, cei de la casa de bilete nu l-au inteles bine si i-au dat bilet cu destinatia Adjud. Cand s-a trezit acolo, era complet dezorientat si a realizat gresala, dar a reusit in final sa ajunga la Aiud, dupa ce a schimbat mai multe trenuri. In total, a mers cu trenul aproape o zi intreaga, dar spune ca e multumit de faptul ca a vazut multe peisaje frumoase in periplul sau, care l-au impresionat. "Viata artistilor in Egipt este un pic mai buna ca in Romania, deoarece egiptenii pun mare pret pe arta. Salile de expozitie din Cairo sunt arhipline, si exista obiceiul ca, la fiecare vernisaj, un artist celebru sa taie panglica." Stilul lui Ehab aduce un pic cu cel al lui Brancusi, despre care egipteanul cunoaste multe, iar operele lui a reusit sa le vanda in tara sa la preturi de pe urma carora poate trai. Ehab spune ca va reveni in Romania, deoarece a ramas cu impresia ca este o tara frumoasa si a vazut peisaje care i-au placut foarte mult. Ii plac si oamenii de aici, cu care spune ca s-a inteles bine. "Oamenii cu bani din Egipt pun arta la mare pret, pentru ca sunt contienti de valoarea acesteia".
De dincolo de Prut
La doar 20 de ani, moldoveanca Olga Percinschi a incercat sa abordeze aproape toate stilurile de pictura. Lucreaza de 6 ani, a facut olegiul de arta unde a studiat pictura, in Chisinau, si tot acolo a inceput sa studieze grafica la Universitate. Pe langa pictura, Olga se ocupa si de modeling, fiind fotomodel in Chisinau. Este o tanara blonda cu ochi verzi-albastri, care a reusit sa fie in centrul atentiei pe tot parcursul taberei,rin talentul, cat si prin frumusetea ei. "Nu am simtit dorul de casa, este o atmosfera prietenoasa si oamenii sunt foarte buni la suflet. Imi place ca am avut vreme frumoasa si am putut lucra in voie". Olga spune ca, in Chisinau artistii se descurca destul de greu, deoarece se confrunta cu o concurenta nesanatoasa cu kitsch-ul care, ca si in alte locuri, nu lasa artei locul pe care il merita. Din discutiile cu Olga am aflat ca oamenii cu bani din Moldova nu investesc in arta, ceea ce face ca un artit, mai ales unul tanar, sa nu poata trai doar din munca sa. Participa de 5 ani la expozitii nationale, impreuna cu marii maestrii de arta din Moldova, si crede ca a avut multe de invatat de la acestia. Vrea sa creasca si sa devina mai buna, si spune ca va veni in Romania de cate ori va fi invitata. Cu o parte din lucrarile de la Aiud, Olga va participa la un concurs in cadrul sarbatoarii nationale Limba Noastra, unde spera sa obtina un loc bun.
Incidentele nu au lipsit
Nu pentru toti invitatii, Tabara de la Aiud a insemnat lucruri frumoase insa. Din pacate, unii localnici din Aiud au dat dovada de rasism si intoleranta fata de artisti. Pictorul egiptean Ashraf Abbas Hosen a mers vineri seara cu un grup de artisti in Aiud, la terasa "Millenium". Acolo insa, dupa cum ne-a marturisit, un barbat aflat sub influenta alcoolului a inceput sa faca glume pe seama sa si a culorii mai inchise a tenului sau. Desi nu intelegea romaneste, si-a dat seama ca individul are ceva cu el si a plecat suparat inapoi in tabara. Acolo, ne-a marturisit faptul ca s-a simtit extrem de jignit de gestul cetateanului de la terasa, iar acest lucru l-a facut sa nu se mai poata concentra la operele sale. "Ce a avut cu mine? Ce i-am facut eu lui? Asta e rasism pe fata! Voi cum ati reactiona daca cineva v-ar face asa ceva?" - ne intreaba egipteanul plin de amaraciune - "Abia astept sa ma intorc acasa, la Cairo". In cele din urma, Ashraf s-a linistit, ajutat de cei din jurul lui, care au incercat sa-l lamureasca ca nu toti romanii sunt rasisti, ci exista numai cazuri izolate.
Unitate prin diversitate
Aceasta ar putea fi concluzia Taberei de la Aiud, deoarece, indiferent de natie, religie sau culoarea pielii, artistii au reusit sa formeze o adevarata familie. Organizatorii se declara multumiti si sustin ca anul viitor vor incerca sa realizeze ceva si mai bun. Artistii sunt niste oameni dificili, dar cu toate acestea nu s-auinregistrat incidente grave. Dincolo de micile disensiuni, inerente de altfel, INTERART 2002 este, in opinia tuturor, un real succes, iar cei care au venit de pe patru continente isi doresc sa revina cat mai curand pe meleagurile aiudene.

Citeşte mai mult...

Articole din acceaşi categorie:

Widget by Hoctro | Jack Book